AROMÂNII, RECUNOSCUȚI PRIN LEGE CA MINORITATE NAȚIONALĂ ÎN ALBANIA

STATUT OFICIAL DE MINORITATE NAȚIONALĂ

Moment istoric la Tirana. Vineri, 13 octombrie 2017, după o dezbatere de două zile în comisii și în plen, Parlamentul Republicii Albania le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale.

Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania doar ca grup lingvistic și cultural, nebeneficiind, în calitate de minoritate națională nerecunoscută legal, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit.

Noul statut oficial de minoritate națională recunoscută prin lege le conferă aromânilor dreptul la școli, biserici, presă în limba maternă, precum și sprijin cultural din partea statului înrudit România. Este foarte important ca România să se implice cultural în susținerea minorității aromâne înrudite din Albania, în cooperare exemplară cu autoritățile de la Tirana, oferind astfel un exemplu de bună practică europeană în domeniul relațiilor dintre țări și dintre statul înrudit și minoritățile naționale înrudite. Începând cu mijlocul secolului XIX și până la dictatura comunistă, România a sprijinit financiar funcționarea a zeci de școli și biserici ale aromânilor din cuprinsul actual al Albaniei. Fără acest sprijin cultural acordat de București minoritatea aromână din Albania nu și-ar fi putut păstra identitatea.

Drepturile minorităților naționale se vor pune în aplicare în localitățile în care reprezentanții unei minorități constituie cel puțin 20% dintre locuitori. În Albania există multe localități în care aromânii să reprezinte peste 20 la sută, precum și localități în care aceștia sunt majoritari.

AROMÂNI, NU VLAHI

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost  inițiat de Guvernul Albaniei la 13 martie 2017. Acesta prevedea în alineatul 2) al articolului 3 recunoașterea, prin constatare, a 8 minorități naționale, printre care și aromânii, singura minoritate trecută cu denumire dublă (vlahă/aromână – în originalul albanez: vllahe/arumune).

Alineatul în cauză a fost redactat astfel în varianta de proiect: ”În sensul prezentei legi, minoritățile naționale din Republica Albania sunt minoritățile greacă, macedoneană, vlahă /aromână, romă, egipteană, muntenegreană, bosniacă, sârbă” (cf. cu originalul albanez: Në kuptimin e këtij ligji, pakicat kombëtare në Republikën e Shqipërisë janë pakicat greke, maqedonase, vllahe/arumune, rome, egjiptiane, malazeze, boshnjake, serbe).

Urmare a dezbaterilor publice și consultării mai multor asociații ale aromânilor din Albania în cadrul Comisiei Juridice, Administrație Publică și Drepturi ale Omului din Parlamentul Albaniei, proiectul de Lege a fost amendat. Raportul acestei Comisii, aprobat la 10 octombrie 2017, a specificat, între altele: ”Reprezentanții asociațiilor aromâne au cerut înlocuirea denumirii ”vlahă/aromână” cu cea de ”aromână”, întrucât denumirea de ”vlahă” nu reprezintă un termen științific, ci este o referință localistă, iar în orice terminologie contemporană pentru această minoritate se folosește doar termenul  de ”aromână”.” În acest subiect, Comisia a propus următoarele: ”La articolul 3 se vor opera următoarele modificări: (…) 2. La punctul 2, sintagma ”vlahă/aromână” se înlocuiește cu cuvântul ”aromână”, iar după cuvântul ”sârbă” se adaugă cuvântul ”bulgară”.” Unele dintre sursele noastre de la Tirana ne comunică totuși că plenul Parlamentului nu ar fi acceptat această propunere formulată de Comisia de fond, în privința aromânilor fiind menținută varianta inițială din proiect: vlahă/aromână. Stenograma dezbaterilor din plen nu este deocamdată disponibilă pe pagina de internet a Parlamentului. Informațiile sunt deocamdată contradictorii pe marginea acestui subiect foarte important pentru noi. Vom aștepta publicarea Legii în Monitorul Oficial al Albaniei (Fletorja Zyrtare e Republikës së Shqipërisë) pentru a afla care anume a fost voința și decizia legiuitorilor albanezi în această chestiune.

Proiectul Legii privind protecția minorităților naționale a fost adoptat de Parlamentul Albaniei cu 102 voturi pro, 10 împotrivă și 1 abținere.

REPREZENTAȚI ÎNTR-O STRUCTURĂ DE STAT

Aromânii vor avea și reprezentare la nivel guvernamental.  Un element inedit este constituirea unui Comitet pentru Minoritățile Naționale. Noua Lege pentru protecția minorităților naționale din Albania prevede: ”(1) Comitetul pentru Minoritățile Naționale este compus din reprezentanți ai minorităților naționale din Republica Albania, prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din prezenta lege. (2) Fiecare dintre minoritățile naționale prevăzută la paragraful 2 al articolului 3 al prezentei legi are dreptul de a avea un reprezentant în calitate de membru al Comitetului pentru Minorități Naționale. Membrii Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului-ministru, pe baza nominalizărilor depuse de asociațiile reprezentând minoritățile naționale. Mandatul unui membru al Comitetului este de patru ani, cu drept de reînnoire. (3) Președintele și vicepreședintele Comitetului pentru Minorități Naționale sunt confirmați prin ordin al primului ministru pentru a asigura rotația reprezentanților minorităților la fiecare doi ani.  (4) Alegerea președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comitetului pentru Minorități Naționale se face printr-un proces independent, transparent și incluziv. Procedurile și regulile de desfășurare a acestui proces sunt reglementate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, propusă de primul ministru”.

Albania este primul stat balcanic care îi recunoaște pe aromâni drept minoritate națională cu numele lor propriu, cel de Aromâni(alături de exonimul Vlahi). Ei mai sunt recunoscuți oficial în Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, însă aceasta a respins termenul de Aromân, înlocuindu-l cu cel de Vlah, pentru a nu admite acordarea de asistență culturală din partea statului înrudit România. Aromânii din Albania sunt numiți Fărșeroți. Ei au mai multe ramuri, cum ar fi cele ale moscopolenilor, muzăchiarilor, plisioților sau șopanilor. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rămăńi, adică Români.

În sine, dacă nu ar fi fost instrumentat în scopul manipulării identitare de state ca Grecia, Bulgaria, Serbia și Republica fostă iugoslavă a Macedoniei, termenul de Vlah nu ar trebui să ridice probleme, acesta fiind echivalat juridic termenului de Român, prin prevederile articolului 1 al Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. În cazul aromânilor din Albania, aplicarea apelativului Vlah în locul apelativului Aromân înlesnește menținerea comunității aromâne în siajul propagandei antiminoritare și asimilaționiste grecești la adăpostul Ortodoxiei comune grecilor și aromânilor. În Grecia, unde sunt cei mai numeroși dintre statele balcanice, aromânii nu sunt recunoscuți ca minoritate, ci doar ca grup folcloric al poporului elen, ei fiind numiți greci vlahofoni, nu aromâni. Astfel, Grecia a încercat în ultimele decenii și nu fără un oarecare succes să confiște identitar o parte din comunitatea aromână din Albania, în primul rând prin acordarea cetățeniei grecești și oferirea posibilității de a face studii sau de a obține un loc de muncă în Grecia.

Statul român a finanțat în ultimii ani în Albania funcționarea unei grădinițe de copii și a unei școli cu predarea în dialectul istoric aromân al limbii române comune și în româna literară la Diviaca, județul Lușnea și construcția bisericii ortodoxe aromâne din Corcea. Există de asemenea peste 100 de tineri aromâni din Albania bursieri ai statului român la diverse Universități din țară. Un sprijin important pentru cauza culturală a aromânilor din Albania a venit din partea Institutului Cultural Român, prin Direcția Românii de Pretutindeni.

Adoptarea noii Legi privind protecția minorităților naționale din Albania permite statului român să se implice plenar în acordarea de sprijin minorității aromâne înrudite din această țară balcanică, asumându-și deplina responsabilitate care îi revine față de românitatea din peninsulă.

Prezent, în 19 noiembrie 2016, la Saranda, în Albania, și luând cuvântul în fața unui ales public aromân și albanez cu ocazia dezvelirii bustului marelui nostru istoric Nicolae Iorga, am spus:

”Evenimentlu cultural di aḑă easti mplinu di harauă și nă dă nădia ti ațeli aproapi 300 di ńiľi di rămăńi ți suntu bânători loiali și patrioți ali Arbinișii. Eľi suntu ca ună punti di malamă cari nă leagâ statili și milețili a noastri. Ași easti și minoritatea națională arbinișească tu Rămănii, iu nâsă ari ună mușeată lucrari deadun cu putearea di stat. Prota aștiptari ți u au rămăńiľi tu Arbinișii easti s-hibă pricunuscuț oficial ca ună minoritate națională, ași cum suntu pricunuscuț și arbineșiľi tu Rămănii, avândalui tuti ndrepturli naționali dati și siyuripsiti.” // ”Evenimentul cultural de astăzi este plin de bucurie și dătător de speranță pentru cei aproape 300 de mii de aromâni care sunt locuitori loiali și patrioți ai Albaniei. Ei sunt asemenea unei puți de aur care leagă statele și popoarele nostre. Așa este și minoritatea națională albaneză din România, unde aceasta are o frumoasă conlucrare cu puterea de stat. Prima așteptate pe care o au aromânii din Albania este să fie recunoscuți oficial ca minoritate națională, așa cum sunt recunoscuți și albanezii în România, având toate drepturile naționale acordate și asigurate.” 

Pentru un plus de utilitate prezint mai jos versiunea neoficială română, operată de subsemnatul, a Legii privind protecția minorităților naționale din Albania. Această lege, alături de alte legi străine în domeniu, ar putea fi inclusă într-un Repertoriu legislativ privind minoritățile românești înrudite din statele vecine și Balcani.

LEGEA

Nr. 96/2017

PRIVIND PROTECȚIA MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN REPUBLICA ALBANIA

În temeiul articolelor 78 și 83, punctul 1 din Constituție, la propunerea Consiliului de Miniștri,

ADUNAREA REPUBLICII ALBANIA

DECIDE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Articolul 2

Prezenta lege reglementează exercitarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Republica Albania, în conformitate cu principiile stabilite în Constituția Republicii Albania, Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale, ratificată prin Legea nr. 8496, din 3.6.1999, și acordurile internaționale în domeniul drepturilor omului, la care Republica Albania este parte.

Scopul

1. Prezenta lege are scopul de a asigura exercitarea drepturilor specifice ale persoanelor aparținând unei minorități naționale, care sunt necesare pentru a proteja identitatea distinctivă a minorităților naționale, ca o componentă esențială a unei societăți integrate și care garantează nediscriminarea și egalitatea deplină în fața legii.

2. În exercitarea acestor drepturi, persoanele aparținând minorităților naționale trebuie să respecte statul de drept, integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Albania.

Articolul 3

Definiții

1. Minoritatea națională este un grup de cetățeni albanezi care locuiesc pe teritoriul Republicii Albania, au o relație timpurie și durabilă cu statul albanez, prezintă caracteristici distinctive cultural, etnic, lingvistic, religios sau tradițional și sunt dispuși să-și exprime, să păstreze și să dezvolte împreună identitatea lor culturală, etnică, lingvistică, religioasă sau tradițională.

2. În sensul prezentei legi, minoritățile naționale din Republica Albania sunt minoritățile greacă, macedoneană, aromână, romă, egipteană, muntenegreană, bosniacă, sârbă și bulgară.

Articolul 4

Recunoașterea minorităților naționale

1. Recunoașterea oficială a minorităților naționale din Republica Albania, în afara de cele prevăzute la articolul 1 punctul 2 se face prin lege, în conformitate cu criteriile stabilite la punctul 1, articolul 3 și la articolul 6 si  7 din prezenta lege.

2. Cererea de recunoaștere oficială se depune la grupul de miniștri însărcinat cu afacerile interne a cetățenilor care pretind că aparțin unei minorități naționale.

3. Cererea este examinată de o comisie ad-hoc, înființată la Ministerul de Interne. Structura și funcțiile comisiei, precum și procedurile de examinare a cererii de recunoaștere a unei minorități naționale sunt determinate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri.

4. Deciziile comisiei ad-hoc pot fi atacate în instanța competentă pentru soluționarea litigiilor administrative.

CAPITOLUL II

DREPTURILE ȘI LIBERTĂRILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

Articolul 5

Exercitarea drepturilor

1. Orice persoană aparținând unei minorități naționale are dreptul de a alege liber să fie tratat fie nu ca atare, neavând niciun dezavantaj din această alegere sau din exercitarea drepturilor care sunt legate de această alegere.

2. Persoanele aparținând minorităților naționale își exercită drepturile și se bucură de libertăți garantate de prezenta lege, individual și în comun cu alții, pe întreg teritoriul Republicii Albania.

Articolul 6

Dreptul la autoidentificare

1. Orice persoană are dreptul de a-și declara apartenența la o minoritate națională, pe baza dreptului de autoidentificare, în conformitate cu prevederile legislației privind recensământul general al populației Republicii Albania și în cazurile prevăzute de prezenta lege.

2. Nimeni nu poate fi obligat să dezvăluie sau să facă publice informații despre apartenența sa la o minoritate națională sau apartenența sa etnică, lingvistică sau religioasă, cu excepția cazurilor în care această divulgare este necesară pentru exercitarea drepturilor prevăzute la articolele 3, 7, 11, 12, 13, 14 și 15 ale prezentei legi.

Articolul 7

Colectarea de date

1. Pentru a garanta drepturile minorităților naționale, instituțiile publice la nivel central și local colecta date privind identificarea persoanelor care aparțin minorităților naționale, pe baza acestor drepturi de autoidentificare a acestor persoane și documentația privind situația civilă, în conformitate cu punctul 2, articolul 6 din prezenta lege și legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

2. Criteriile, documentația și procedurile relevante pentru colectarea datelor furnizate la alineatul (1) al prezentului articol, sunt aprobate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, cu propunerea ministrului responsabil pentru afacerile interne.

Articolul 8

Interzicerea discriminării

1. Orice discriminare împotriva oricărei persoane din cauza apartenenței sale la o minoritate naționale este interzisă.

2. Instituțiile publice, centrale și locale, adoptă și pun în aplicare măsurile necesare:

a) să garanteze egalitatea deplină și efectivă în viața economică, socială, politică și culturală între persoanele aparținând unei minorități naționale și cele aparținând majorității;

b) să protejeze persoanele aparținând minorităților naționale de amenințări, discriminare, ostilitate sau violență datorită identității lor culturale, etnice, lingvistice, religioase sau tradiționale;

c) consolidarea dialogului intercultural;

d) să promoveze respectul, înțelegerea și cooperarea reciprocă între toți cetățenii a Republicii Albania, indiferent de identitatea lor culturală, etnică distinctă, lingvistice, religioase sau tradiționale.

3. Măsurile adoptate în conformitate cu alineatul  2  din prezentul articol nu constituie acte de discriminare.

Articolul 9

Libertatea de asociere și dreptul de reprezentare

Persoanele aparținând minorităților naționale sunt garantate și se bucură de următoarele drepturi:

a) dreptul la libertatea de întrunire pașnică și libertatea de asociere;

b) dreptul de a crea și de a participa la partide politice, asociații și alte organizații civile, în conformitate cu legislația relevantă în vigoare, pentru a-și exprima și proteja interesele;

c) dreptul de a fi ales la organele reprezentative la nivel central și local, în conformitate cu art  prevederile Codului electoral și ale legislației relevante în vigoare.

Articolul 10

Libertatea de conștiință și religie

1. Persoanelor aparținând minorităților naționale li se garantează dreptul la libertatea de conștiință și religie și au dreptul să expună, individual sau în comunitate cu alții, religia sau convingerile lor.

2. Persoanele aparținând unei minorități naționale au dreptul de a înființa organizații și asociații  religioase, în conformitate cu legislația relevantă în vigoare.

Articolul 11

Participarea la viața publică, culturală, socială și economică

1. Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul la o participare egală și efectivă în viața publică, economică, socială și culturală a țării, în special în chestiuni legate de conservarea, protecția și promovarea culturii, tradițiilor și identității minorității de care aparțin.

2. Persoanele aparținând minorităților naționale și organizațiile care reprezintă minoritățile  naționale, se bucură de dreptul de aplicare și sprijin financiar din partea instituțiilor culturale, cu intenția promovarea, conservarea și protejarea tradițiilor lor, indiferent de identitatea lor culturală, etnică, lingvistică tradiționale, în conformitate cu legislația în vigoare pentru cultură.

3. Măsurile și politicile necesare pentru asigurarea participării minorităților naționale la viața publică, culturale, sociale și economice sunt aprobate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, la propunerea  miniștrii responsabili de domeniile menționate mai sus.

Articolul 12

Păstrarea identității culturale a minorităților naționale

1. Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul de a păstra și de a dezvolta identitatea patrimoniul lor lingvistic, cultural, religios și cultural pe întreg teritoriul Republicii Albania.

2. Persoanele aparținând minorităților naționale se bucură, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 al acesteia legea, dreptul de a sărbători evenimente legate de promovarea identității lor culturale distincte.

3. Strategiile, programele și planurile de acțiune pentru crearea condițiilor necesare pentru minoritățile naționale să păstreze și să dezvolte identitatea lor distinctă sunt aprobate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, cu propunerea miniștrilor responsabili pentru  educația și cultura.

4. Fără a aduce atingere măsurilor luate în conformitate cu politica generală de integrare a minorităților naționale, sunt interzise politicile sau practicile având drept scop asimilarea persoanelor aparținând minorităților naționale împotriva voinței lor.

Articolul 13

Dreptul la educație în limba minorității

1. Persoanele aparținând unei minorități naționale se bucură de dreptul de a învăța limba minorităților.

2. Persoanele aparținând minorităților naționale în unitățile autonomiei locale, în cazul în care aceștia locuiesc în mod tradițional sau în număr substanțial, în cazul în care există o cerere suficientă, au oferit posibilitatea de a învăța sau de a primi instruire în limba minorităților, în conformitate cu legislația relevante în domeniul educației.

3. Măsuri adecvate în domeniul educației și cercetării, cu scopul de a promova cunoașterea culturii, istoriei, limbii și religiei minorităților naționale și majoritate, în conformitate cu legislația relevantă în domeniul educației, aprobata prin decizie a Consiliului Miniștrii, la propunerea ministrului responsabil pentru  educația, în conformitate cu legislația relevantă din domeniul educației.

4. Măsurile adecvate pentru a crea condiții și oportunități pentru  manuale, educația de bază, formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, precum și crearea unor clase de funcționare a limbii pentru minoritățile naționale aprobată prin decizia Consiliului de Miniștri, cu propunerea ministrului responsabil cu educația, în conformitate cu legislația relevantă din domeniul educației.

5. Dispozițiile prezentului articol se aplică fără a aduce atingere predării limbii albaneze.

Articolul 14

Libertatea de exprimare, gândire și dreptul la informație

1. Persoanele aparținând minorităților naționale sunt garantate și au dreptul să-și exprime părerile și opiniile și de a primi și de a difuza informații în limba minoritară, fără discriminare și fără amestecul autorităților publice.

2. Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul de a avea de imprimare și mass-media electronice, în conformitate cu legislația în vigoare în Republica Albania la presa scrisă și electronică.

3. Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul de a utiliza serviciile mass-media audiovizuale audio și fără discriminare, în conformitate cu condițiile, criteriile și procedurile stabilite de legislația pentru mass-media audiovizuale în Albania. Acordarea de licențe pentru serviciile de radiodifuziune și televiziune se face fără discriminare și în conformitate cu cerințele legislației audiovizuale.

4. Persoanele aparținând minorităților naționale se bucură de dreptul de a fi informate în limba lor maternă. Publicul Central de Radioteleviziune și Televiziune difuzează într-unul din programele sale de informare despre stații și programe culturale în limba minorităților naționale.

Articolul 15

Utilizarea limbajului

1. Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul, pe lângă limba albaneză, de a utiliza în limba minorității naționale care aparține:

a) numele și prenumele lor, în conformitate cu legislația relevantă;

b) Semne, inscripții și alte informații personale, vizibile publicului, în orice activitate a vieții lor sociale, economice și culturale.

2. Unitățile autonomiei locale în cazul în care persoanele aparținând minorităților naționale, în mod tradițional sau constituie peste 20 la sută din populația totală a unității, în baza cererii acestora, organele autonomiei locale creează condiții, în măsura ce este posibilă, folosirea limbii minoritare în relațiile dintre persoanele aparținând minorităților și aceste organe.

3. Prin decizia organelor de unități ale autonomiei locale, în cazul în care peste 20 la suta din locuitorii aparținând minorităților naționale, atunci când există o cerere suficientă din ele, numele unităților administrative, drumuri și alți indicatori topografici, în plus față de limba albaneză apar și în limba minorității respective, în conformitate cu prevederile legale privind autonomia locală.

4. În unitățile autoguvernării locale în care persoanele aparținând minorităților naționale reprezintă mai mult de 20% din populația totală a acestei unități, ei au dreptul să obțină informații, pe lângă limbile albaneze și minoritare, peste dezvoltarea procesului electoral. Acordarea de informații privind limba minorităților privind desfășurarea procesului electoral este reglementată prin acte aprobate de Comisia Electorală Centrală.

5. Orice persoană aparținând unei minorități naționale are dreptul de a fi informată imediat în limba pe care o înțelege cu privire la motivele arestării sale și la natura și cauza oricărei acuzații împotriva sa și pentru a proteja însuși în această limbă, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

6. Metoda de utilizare a limbilor minoritare, în conformitate cu prevederile paragrafelor 2 și 3 din prezentul articol se reglementează printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, cu propunerea ministerelor responsabile pentru afacerile interne și afacerile interne.

Articolul 16

Interzicerea limitării drepturilor

Este interzisă luarea unor măsuri care să schimbe compoziția populației în unitățile autoguvernării locale locuite de persoane aparținând minorităților naționale, în vederea limitării drepturilor prevăzute de prezenta lege.

Articolul 17

Acorduri internaționale

1. Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să stabilească și să mențină contacte libere și pașnice dincolo de granițele Republicii Albania cu persoane care au același patrimoniu etnic, lingvistic, religios sau comun cultural.

2. Republica Albania poate încheia acorduri internaționale cu alte state pentru a asigura protecția persoanelor aparținând minorităților naționale în cauză, în conformitate cu legea privind acordurile internaționale în Republica Albania.

3. Acordurile internaționale prevăzute la alineatul 2 ,  din prezentul articol, înainte de aprobarea, în principiu, de către Consiliul de Miniștri, se consultă cu Comitetul pentru Minoritățile Naționale.

CAPITOLUL III

COMITETUL PRIVIND APTITUDINILE NAȚIONALE

Articolul 18

Comitetul pentru Minoritățile Naționale

1. Pentru a asigura protecția și promovarea drepturilor și intereselor minorităților naționale, în conformitate cu prevederile prezentei legi și legislației în vigoare, se creează Comitetul pentru Minorități Naționale, ca instituție centrală în cadrul Primului-ministru.

2. Organizarea, funcționarea și nivelul salariilor membrilor Comitetului pentru Minoritățile Naționale și a personalului administrativ se stabilesc printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, la propunerea primului-ministru.

3. Structura Comitetului pentru Minoritățile Naționale se aprobă prin ordin al primului-ministru.

4. Relațiile de muncă ale personalului administrativ se reglementează în conformitate cu prevederile legislației funcționarilor publici și ale Codului Muncii.

Articolul 19

Competențele Comitetului Pentru Minoritățile Naționale

Comitetul pentru Minoritățile Naționale are următoarele competențe:

a) recomandă și emite avizul cu privire la elaborarea legislației, politicilor și programelor privind drepturile minorităților naționale;

b) propune recomandări Consiliului de Miniștri, ministerelor și altor instituții centrale, precum și organelor administrației publice locale pentru abordarea problemelor legate de minoritățile naționale;

c) pregătește și prezintă rapoarte periodice cu privire la situația minorităților naționale din Republica Albania;

d) Cooperează și coordonează cu instituțiile statului la nivel central și local raportarea și monitorizarea implementării cadrului legal și a politicilor de stat legate de minoritățile naționale;

e) să organizeze activități de sensibilizare cu privire la protecția și promovarea drepturilor minorităților naționale și să consolideze dialogul cu asociațiile minorităților naționale;

f) Contribuie la pregătirea Raportului național privind implementarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale;

g) desfășoară activități care vizează îndeplinirea angajamentelor și obligațiilor internaționale;

h) emite avize asupra acordurilor internaționale referitoare la drepturile și libertățile minorităților naționale;

i) să dea aviz instituției prevăzute la art. 3 alin.3  din prezenta lege cu privire la cererile de recunoaștere a minorităților.

Articolul 20

Componența Comitetului pentru Minoritățile Naționale

1. Comitetul pentru Minoritățile Naționale este compus din reprezentanți ai minorităților naționale din Republica Albania, prevăzut la articolul 3 alineatul 2 din prezenta lege.

2. Fiecare dintre minoritățile naționale prevăzută la paragraful 2 al articolului 3 al prezentei legi are dreptul de a avea un reprezentant în calitatea de membru al Comitetului pentru Minorități Naționale. Membrii Comitetului pentru Minoritățile Naționale sunt numiți prin ordin al primului-ministru, pe baza candidaturilor depuse de către asociații reprezentând minorități naționale. Mandatul membrului comitetului este de patru ani, cu dreptul de a se reînnoi.

3. Președintele Comitetului pentru Minoritățile Naționale și vicepreședintele sunt numiți prin ordin al primului ministru la fiecare patru ani.

4. Alegerea președintelui, a vicepreședintelui și a membrilor Comitetului pentru Minoritățile Naționale se face printr-un proces independent, transparent și incluziv. Procedurile și regulile de dezvoltare a acestui proces sunt reglementate printr-o decizie a Consiliului de Miniștri, propusă de Primul Ministru.

Articolul 21

Fond pentru Minorități Naționale

1. Fondul este creat minorităților naționale pentru a sprijini inițiativele și proiectele care vizează protecția drepturilor minorităților naționale, păstrarea și promovarea minorităților lor culturale, etnice, lingvistice, tradiționale și religioase distincte.

2. Fondul este finanțat de la bugetul de stat și administrat de Comitetul Național al Minorităților.

3. Criteriile pentru susținerea inițiativelor și proiectelor în conformitate cu alineatul 1 din prezentul articol, criteriile de eligibilitate pentru finanțare și administrare a fondului pentru minoritățile naționale sunt stabilite printr-o decizie a Consiliului de Miniștri.

Articolul 22

Dispoziții finale

1. Nici o dispoziție din prezenta lege nu va fi interpretată ca o limitare sau derogare a drepturilor și libertăților fundamentale consacrate în legislație sau în acordurile internaționale la care Albania este parte.

2. Drepturile minorităților naționale prevăzute în acordurile internaționale ratificate de Republica Albania nu sunt afectate de prezenta lege.

3. Comitetul de Stat al Minorităților, înființat prin Decizia nr. 127, din data de 11 martie 2004, a Consiliului de Miniștri, cu modificările ulterioare, își exercită funcțiile până la înființarea Comitetului pentru Minoritățile Naționale, așa cum prevede art. 18 din prezenta lege.

Articolul 23

Statutul

1. Consiliul de Miniștri este obligat ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa adopte acte subsecvente în conformitate cu articolul 4 punctul 3; 7, punctul 2; 11, punctul 3; 12, punctul 3; 13, punctele 3, 4 și 5; 15, punctul 6; 18, punctul 2; 20, pct. 4 și art. 21, pct. 3 din prezenta lege.

2. Comisia Electorală Centrală este obligată ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să adopte actele prevăzute la art. 15 pct. 4 din prezenta lege.

Articolul 24

Intrarea în vigoare

Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Președinte

Gramoz Ruçi

Aprobat la 13.10.2017

Publicitate