CUVIOSUL ANATOLIE TIHAI, DUHOVNICUL SFÂNTULUI NICOLAE AL JAPONIEI

Sfântul Nicolae Kasatkin al Japoniei alături de duhovnicul său, Cuviosul Anatolie Tihai,
în mijlocul participanților la Sinodul ortodox pannipon din vara anului 1882.

În viața lor pământească și sfinții au avut părinți duhovnicești cărora li s-au mărturisit. Este bine să cunoaștem că Sfântul întocmai cu apostolii Nicolae Kasatkin al Japoniei l-a avut ca duhovnic, timp de 19 ani, între 1871 și 1890, pe un român, anume pe Cuviosul Anatolie Tihai, principalul său confrate de apostolat, împreună cu care au pus bazele Bisericii Ortodoxe din Japonia. De fapt, Cuviosul Anatolie a fost nu doar părintele spiritual al Sfântului Nicolae, ci duhovnicul întregii Misiuni ortodoxe din Japonia, precum și al misiunii diplomatice ruse din Tokio.

Dacă boala reumatică pe care Cuviosul Anatolie Tihai a dobândit-o în insula Hokkaidō, la Hakodate, nu l-ar fi constrâns să plece din Japonia, el ar fi rămas în continuare părintele duhovnicesc al Sfântului Nicolae Kasatkin.

De altfel, Sfântul Nicolae Kasatkin ne-a lăsat cuvinte frumoase, de sinceră prețuire, despre Cuviosul Anatolie, căruia i-a luat apărarea atunci când a fost denigrat pe nedrept, în legătură cu boala sa.

Într-o scrisoare din 3/15 aprilie 1893 trimisă unui călugăr atonit, anume sihastrul Partenie din mănăstirea Sfântul Pantelimon (Russikon), Sfântul Nicolae al Japoniei face cunoscut, între altele: ”De ce nu avem propovăduitori ai credinței în China, Coreea, India, Persia? Care să fie cauza acestui fapt? Cuvioșia Voastră răspundeți perfect la această întrebare: nu avem oameni capabili de așa ceva și cu abnegație, trebuie să fim gata să-i pregătim pentru toată munca; moleșeala noastră, neîndemânarea noastră și zgârcenia în cele ale ”jertfirii” – mai cu seamă aici în Japonia au tot venit misionari, dar unde-s? De cum văd că e greu, pleacă în câte o funcție mai obișnuită, mai bună. Și iată că acum doi ani au venit de la Petersburg doi academiști: oameni minunați pe care i-am adaptat misionarismului, dar au și reușit să trimită cereri Sfântului Sinod despre concediere, – ”nu au, ca să vezi, aplecare pentru această slujbă”. În afară, bineînțeles, de doar un singur om, părintele Anatolie care a slujit îndelungat și bine. Și ce mai e pe la voi și cu aceste zvonuri urâte despre el? Cine sunt acei oameni nerușinați care inventează așa ceva? // Și încă despre moarte, сât timp părintele Anatolie este încă în viață! S-a îmbolnăvit el aici de paralizie cerebrală și de aici și întunecarea minții, iată de ce a plecat el de aci, și acum i se alocă o pensie de 800 de ruble, bani pe care este îngrijit într-un spital din Petersburg, în stare de inconștiență, și aproape că nu există speranță de însănătoșire. Toți de aici l-au petrecut cu adânc regret și cu lacrimi în ochi. Amintirea lui aici este cea mai luminoasă și cea mai curată – niciun suflet nu poate să spună ceva urât despre el, să-l pomenească aici de rău. El a fost aici și în afară de lucruri bune nu a făcut aici nimic altceva. Iar boala lui poate că este ereditară, sau poate că reumatismul cerebral a trecut încetul cu încetul în această boală. Tot timpul cât a locuit în Japonia el suferea des de dureri cerebrale de natură reumatică, din cauza, cred, răcelilor de la Hakodate, când a locuit acolo în primii ani. Așadar, fie amintirea lui și în Athos, luminoasă, iar numele lui curat să fie cinstit ca și aici! Cât despre părintele Gheorghe, e mai bine să nu vorbim despre el, precum nici să nu-l ascultăm…”

Cuviosul Anatolie Tihai împreună cu Sfântul Nicolae Kasatkin la bordul unui vas militar rusesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s