CÂTEVA EVREISME DIN LIMBAJUL ARGOTIC ROMÂNESC DIN BASARABIA

Asemenea românilor mai mult sau mai puţin instruiţi din România care folosesc în limbajul argotic un şir de ţigănisme (de tipul „mişto”, „haios”, „nasol”, „gagică”, „lovele” etc.), românii din Basarabia, spațiu prin excelență de interferență culturală și lingvistică, apelează uneori la evreismele din argoul local, extrase din straturile nu neapărat cele mai tulburi ale subculturii românești de la răsărit de Prut.

Să începem prezentarea acestora cu  „HANÁ”. Acesta este un cuvânt de origine evreiască pătruns în limbajul argotic al basarabenilor pe filieră ruso-odesită încă din epoca ţaristă, dar consolidat în româna vie din Basarabia în perioada interbelică și apoi în timpul ocupației sovietice, fapt ce se explică printr-o prezenţă evreiască masivă la Chişinău şi în principalele oraşe şi târguri de la noi. Argoticul ”haná” îl reproduce pe evreiescul  חנה-hana, cu sensul  iniţial de “a face un popas în drum”, ”haltă”, ”capăt de drum”, ”sfârşit”.  ”Haná” nu este singurul cuvânt argotic evreiesc de acest fel. Sensul curent al cuvântului este cel de ”gata!”, ”s-a sfârșit!”, ”a încurcat-o/sfeclit-o”, ”și-a găsit nașul” (de ex.: e hana cu tine!; hana cu guvernul!).

Echivalentrul argotic basarabean relativ al regățeanului Lovea/lovele de origine țigănească este ebraicul „BAŞLĂ”, cu pluralul „başle” şi forma verbală „A BAŞLI” (paradigma: bașlesc, bașlești, bașlește, bașlim, balșițiți, bașlesc). Acesta provine din evreiescul  בישל-bişel, cu sensul iniţial de „a fierbe” şi cu sensurile curente de „bani”, „câştig”, „căpătuială”, „a plăti”. În concepţia populară evreiască, banii vin din gradul de „fierbere” al unei afaceri.

CIUVAH”/”CIUVAC”, cu forma feminină defectivă „CIUVIHĂ” și pluralul de ”CIUVACI” și, respectiv, ”CIUVICE”. Acest cuvânt argotic provine din evreiescul תשובה-tşuva, cu sensurile iniţiale de „revenire”, „întoarcere”, „pocăire” şi cu sensul curent de „bărbat”şi, respectiv, „femeie care s-a lepădat de trecutul său (de hoţ, pungaş sau desfrânată) şi a revenit  în rând cu lumea”. Argotismul basarabean ”ciuvac/ciuvihă” este corespondentul regățenescului de origine țigănească ”gagiu/gagică”.

De asemenea, printre argotismele de origine evreiască din româna vie de la noi întâlnim şi cuvântul „HALEAVĂ” folosit mai ales în expresia ”de haleavă”. Cuvântul provine din evreiescul  חלב-halav, cu sensul iniţial de „lapte” şi cu sensul curent de „ceva obţinut/primit gratis/pe degeaba/de pleașă”. Evreii săraci din Odesa şi Chişinău primeau vinerea la sinagogă, în dar, câte un codru de pâne şi o porţie de lapte, ca să aibă cu ce întâmpina sabatul.

Din aceeaşi categorie de evreisme din vorbirea românilor, dar şi a ruşilor, ucrainenilior, găgăuzilor sau bulgarilor basarabeni, mai fac parte şi alte cuvinte. Bunăoară, „MALINĂ”, care provine din evreiescul  מלון –malon, cu sensul iniţial de „han”, „hotel”, ”loc pentru dormit” şi cu sensul curent de „loc de întrunire a hoţilor şi pungaşilor”.

Un alt cuvânt din argoul românesc din Basarabia este „PARAŞĂ”. Acesta provine din evreiescul  פרש- paraş, cu sensul iniţial de „călăreţ” şi cu sensul curent de „closet”. Cuvântul a venit din limbajul soldaţilor şi puşcăriaşilor, cărora poziţia pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice le amintea statul în şa.

În vorbirea curentă a românilor basarabeni este folosit adesea și cuvântul „ŞMON”, cu forma de plural ”ȘMONURI”. Există și o formă verbală –  ”a șmonui” (paradigma: șmonuiesc, șmonuiești, șmonuiește, șmonuim, șmonuiți, șmonuiesc).  Șmon provine din evreiescul שמונה-şmona, cu sensul iniţial de „opt” şi cu sensul curent de „percheziţie”. Explicația e simplă și stă la suprafață pentru orice cunoscător al realităților din partea de răsărit a spațiului românesc. În epoca ţaristă percheziţiile în celulele din puşcării se făceau la orele 08:00 seara, în timp ce deţinuţii luau cina. Astfel, este firesc ca ora la care se făceau perchezițiile să fi ajuns a desemna, inițial în limbajul deținuților evrei, iar apoi și al deținuților de alte origini etnice, percheziția în sine.

 „ŞUHER” este un cuvânt argotic defectiv de plural. Acesta provine din evreiescul שחרר-şuhrer, cu sensul initial de “lipsit de griji/responsabilitate/obligaţii” şi, în expresia „a sta la şuher”, cu sensul curent de „a sta de pândă”, „a veghea asupra pericolelor care îi pasc pe hoţi sau pe infractori”.

Un evreism mai vechi, general cunoscut în spațiul românesc și venit în limba română pe filieră slavă bisericească, este şi cuvântul „CURVĂ” (din evreiescul  קרבה-carva, curva, cu sensurile iniţiale de „apropiere”, „intimitate”, „înrudire” şi cu sensul curent de „fiinţă (umană) desfrânată”).

Ne-am limitat aici la a prezenta doar câteva dintre cele mai răspândite și bine cunoscute cuvinte argotice românești, de origine evreiască, din Basarabia. În mod evident, evreismele din limba română cultă sunt prezente într-un număr incomparabil mai mare, acestea constând în diverse prenume, precum și în termeni biblici sau liturgici, însă acestea nu au făcut obiectul acestei succinte prezentări. De asemenea, nu ne-am referit aici la cuvintele argotice românești împrumutate din etnolectul evreiesc idiș, cu toate că și acestea colorează vorbirea curentă a românilor basarabeni.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s