ROMÂNII, POLONEZII ȘI EVREII DIN REGIUNILE UCRAINEI ANEXATE DE FEDERAȚIA RUSĂ. DIFERENȚE DE ABORDARE ȘI TRATAMENT DIN PARTEA STATELOR ÎNRUDITE

În contextul evoluțiilor din ultimii ani din Ucraina, determinate de anexiunile rusești ale unor regiuni (peninsula Crimeea și bazinul carbonifer Donbas), atenția mai multor observatori s-a concentrat inclusiv asupra modului în care unele state au abordat chestiunea minorităților lor înrudite din zona de conflict ruso-ucrainean. Vom proceda în continuare, fără niciun fel de comentarii sau interpretări, la câteva constatări punctuale, referindu-ne la tratamentul aplicat minorităților română, poloneză și evreiască de către statele lor înrudite. Am ales să ne referim la aceste trei minorități etnice întrucât acestea dețin ponderi numerice relativ egale în corpul social al celor trei teritorii anexate.

ROMÂNII

Conform totalurilor ultimului recensământ al populației din Ucraine, în Republica Autonomă Crimeea și bazinul carbonifer Donbas (regiunile Donețk și Lugansk), teritorii anexate efectiv de Federația Rusă, locuiau stabil, înainte de anexare, un număr total de 15 781 de etnici români, dintre care 4 865 în Crimeea (4 562 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 303 – cu etnonimul Români), 7 543 în regiunea Donețk (7 171 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 372 – cu etnonimul Români) și 3 373 în regiunea Lugansk (3 252 înregistrați cu infranimul românesc Moldoveni și 121 – cu etnonimul Români). Acestora li se adaugă un număr necunoscut de persoane de origine etnică română, având doar unul dintre părinți de etnie română.

Grup folcloric al românilor din Crimeea.

Etnicii români se plasau, în ordinea descrescătoare a numărului de membri ai comunităților etnice, pe poziția a 6-a în regiunea Lugansk, pe poziția a 9-a în Crimeea și pe poziția 10 în regiunea Donețk.

Potrivit legislației în vigoare, acești etnici români, indiferent de apelativul folosit în raport cu ei în societate, fac parte din categoria românilor de pretutindeni, categorie față de care statul român și-a asumat un șir de obligații. Românii din cele trei teritorii anexate efectiv de către Federația Rusă sunt parte a minorității românești din Ucraina. Românii sunt atestați de mai multe secole în aceste regiuni, deci nu reprezintă grupuri ale emigrației istorice de dată recentă. La nivelul celor trei teritorii anexate, românii din Crimeea sunt cel mai bine organizați.

Sărbătoarea Mărțișorului organizată de românii din Crimeea.

Astfel, mediul asociativ românesc din Crimeea este reprezentat de 7 organizații:

  • Asociaţia republicană „Comunitatea moldo-română” din Crimeea, cu sediul în orașul Simferopol (Рreședinte Nicolae Untilă).
  • Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală moldovenească din circumscripţia orășenească Saki, Republica Crimeea (Președinte Rodica Pavliuc, adresa juridică: 296505, Republica Crimeea, orașul Saki, str. Miciurin nr. 89). Activează din 14 noiembrie 2014.
  • Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală moldovenească locală din circumscripţia orășenească Simferopol, Republica Crimeea, organizație creată la 06 octombrie 2015.
  • Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală locală a moldovenilor din circumscripţia orășenească Feodosia, Republica Crimeea (Președinte Artiom Ermurachii, adresa juridică: 298112, Republica Crimeea, orașul Feodosia, str. Cikalov nr. 86, ap. 1). Activează din 12 decembrie 2014. Potrivit fiscului rus, dispune de două filiale.
  • Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală locală a moldovenilor din circumscripţia orășenească Eupatoria, Republica Crimeea (Președinte Serghei Erhan, adresa juridică: 297408, Republica Crimeea, orașul Eupatoria, str. Karaimskaia nr. 87). Activează din 27 septembrie 2014. Potrivit fiscului rus, dispune de două fi liale.
  • Societatea culturii moldovenești din Sevastopol (Рreședinte Vasile Zacon).
  • Organizaţia obștească Autonomia naţional-culturală a moldovenilor ”Plai” din Republica Crimeea (Președinte Serghei Erhan, adresa juridică 295024, Republica Crimeea, orașul Simferopol, str. Sevastopol nr. 59). Înregistrată la 05 martie 2015.

Niciun etnic român din Crimeea și Donbas nu s-a repatriat în România. Niciuna dintre instituțiile abilitate ale statului român nu a derulat vreodată proiecte proprii privind asistarea acestor români.

POLONEZII

În cele trei regiuni ale Ucrainei anexate efectiv de către Federația Rusă, locuiau stabil, înainte de anexare, 10 909 etnici polonezi, dintre care 4 459 în Crimeea, 2 107 în regiunea Lugansk, și 4 343 în regiunea Donețk.

Etnicii polonezi se plasau, ordinea descrescătoare a numărului de membri ai comunităților etnice, pe poziția a 10-a în regiunea Lugansk, pe poziția a 13-a în Crimeea și pe poziția a 13-a în regiunea Donețk.

Până în anul 2014 Consulatele Generale ale Republicii Polone la Sevastopol și Harkov le-a acordat, la cerere, etnicilor polonezi din Crimeea și regiunile Lugansk și Donețk legitimații de polonezi (Karta Polaka), iar după anexarea respectivelor teritorii ale Ucrainei Guvernul de la Varșovia a decis crearea de condiții pentru evacuarea în patria etnică a tuturor solicitanților. Paginile de internet ale tuturor Consulatelor Generale ale Republicii Polone în Ucraina cuprind informații ample privind procedura de repatriere.

Pentru început, Varșovia a decis crearea unui grup interinstituțional pentru repatrierea în Polonia a etnicilor polonezi din bazinul carbonifer Donbas. În acest scop, bunăoară, Consulatul General al Poloniei la Harkov a deschis o ”linie fierbinte” pentru etnicii polonezi din regiunile Donețk și Lugansk la care s-au putut primi cererile de repatriere. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei și-a delegat la Donețk un reprezentant, în persoana domnului Marcin Wojciechowski, în vederea tratării cu reprezentanții regimurilor separatiste din Donbas a chestiunii evacuării în Polonia a etnicilor polonezi care și-au exprimat dorința în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei și-a îndeplinit misiunea cu succes, astfel toți etnicii polonezi din regiunea care au depus cereri de evacuare în Patria etnică au putut fi transportați, în convoaie umanitare pe autocare, inițial la Harkov, iar de acolo în Polonia. Organizarea primului convoi a durat 10 zile, cu acest convoi umanitar fiind evacuați peste 200 de cetățeni ucraineni de origine poloneză.

Către acest moment, comunitatea poloneză din zona de conflict a fost, în cea mai mare parte a ei, repatriată în Polonia.

EVREII

În regiunile Ucrainei anexate efectiv de către Federația Rusă, locuiau stabil, înainte de anexare 14 620 de etnici evrei, dintre care 3 144 în Crimeea, 2 651 în regiunea Lugansk și 8 825 în regiunea Donețk.

Etnicii evrei se plasau, în ordinea descrescătoare a numărului de membri ai comunitățiilor etnice, pe poziția a 7-a în regiunea Donețk, pe poziția a 8-a în regiunea Lugansk și pe poziția a 10-a în Crimeea.

În anul 2014, Ministerul Repatrierii (Aliei) și Absorbției din Israel, condus de Sofa Landver, s-a ocupat de repatrierea unui număr de peste 5000 de persoane din Ucraina (de 2,5 ori mai mult față de anul anterior). La 22 iunie 2014 guvernul israelian a aprobat un nou Program de sprijin pentru repatriații din Ucraina propus de Ministerul Repatrierii și Absorbției. Prin acest Program a fost stabilit cuantumul alocației unice pentru fiecare familie repatriată, în mărime de 6 000 – 15 000 de șekeli, în funcție de numărul de copii din fiecare familie. Noul Program de sprijin a prevăzut, între altele, accelerarea procesului de examinare a cererilor de repatriere de către organizațiile ”Sohnut” și ”Nativ”, precum și de către Consulatele Generale ale Israelului la Kiev, Odesa și Harkov. Timpul de examinare a cererilor de repatriere a fost redus de la 3 luni, la 1,5 luni.

De asemenea, în cazul particular al refugiaților din Crimeea și Donbas sosiți în Israel în calitate de turiști, Ministerul Afacerilor Interne din Israel, care are în subordine o Direcția de evidență a populației, a emis, la 3 decembrie 2014, o Directivă specială. Conform Directivei, aceste persoane refugiate pot obține statutul de repatriat la prezentarea unui act de identitate sau a oricărui alt act prin care se confirmă domiciliul anterior în Crimeea sau Donbas, fiind exceptate de la prezentarea Certificatului de cazier judiciar și a altor acte apostilate în Ucraina, acest acte putând fi înlocuite prin declarații pe propria răspundere făcute în fața oricărui notar din Israel.

Din anul 2014 funcționează la Kiev, cu sprijinul statului Israel, un Centru pentru asistarea etnicilor evrei refugiați din regiunile de Est ale Ucrainei. De asemenea, etnicii evrei refugiați din zona de conflict au beneficiat de sprijinul Fundației ”Keren Yedidut and International Fellowship of Christian and Jews”.

Către acest moment, comunitatea evreiască din zona de conflict a fost, în cea mai mare parte a ei, repatriată în Israel.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s