CÂTEVA EVREISME DIN LIMBAJUL ARGOTIC ROMÂNESC DIN BASARABIA

Asemenea românilor mai mult sau mai puţin instruiţi din România care folosesc în limbajul argotic un şir de ţigănisme (de tipul „mişto”, „haios”, „nasol”, „gagică”, „lovele” etc.), românii din Basarabia, spațiu prin excelență de interferență culturală și lingvistică, apelează uneori la evreismele din argoul local, extrase din straturile nu neapărat cele mai tulburi ale subculturii … Continuă lectura CÂTEVA EVREISME DIN LIMBAJUL ARGOTIC ROMÂNESC DIN BASARABIA

DECALOGUL DE LA LONDRA SAU DESPRE GĂGĂUŢĂ CARE NU ESTE GĂGĂUZ

Țărani găgăuzi din Basarabia. “Ipotetica unire cu Republica Moldova luată la bani mărunți” este titlul editorialului publicat de jurnalistul Petru Clej de la Londra în ultima ediţie a revistei electronice internaţionale “Acum”. La 9 septembrie materialul a fost preluat la Chişinău, fără nici un fel de manşetă introductivă sau comentariu, de o singură publicaţie, “Timpul”. … Continuă lectura DECALOGUL DE LA LONDRA SAU DESPRE GĂGĂUŢĂ CARE NU ESTE GĂGĂUZ

DRAGOBETE

Dragobete este diminutivul unui presupus Dragob. Dragobete = Dragob + -ete. Se pare că sufixul este autohton, din substratul limbii române, ceea ce ne trimite la vechimea sărbătorii și a obiceiurilor legate de ea. Sufixul masculin -ete este destul de prolific în limba română. Numele masculin Dragobete este format după același model ca și: Buhurete, … Continuă lectura DRAGOBETE

Român, moldovean. Etnonim, infranim, politonime

– Domnule Cubreacov, se pare că disputele privind numele nostru etnic sunt reluate acum. Ce părere aveţi despre acestea? – Orice dispută este binevenită dacă urmăreşte sincer stabilirea adevărului obiectiv şi raportarea la acesta nu doar pentru raţiuni de curiozitate intelectuală, ci şi pentru o mai bună aşezare a relaţiilor dintre oameni pe temelia acestui … Continuă lectura Român, moldovean. Etnonim, infranim, politonime

ȚIGANI PE ROMÂNEȘTE, ROMI PE ȚIGĂNEȘTE. CNCD MERITĂ ȘI TREBUIE SANCȚIONAT DE ROMÂNI

Cuvântul ȚIGAN, ca și toate derivatele lui, este un cuvânt frumos și nevinovat în limba română. El este consacrat de secole, preia în formă inițială grecească (ATINGANOS = DE NEATINS) sensul de INTUȘABIL, pe care strămoșii indieni ai țiganilor ajunși în Imperiul Bizantin și-l atribuiau ei înșiși, după casta din care au făcut inițial parte … Continuă lectura ȚIGANI PE ROMÂNEȘTE, ROMI PE ȚIGĂNEȘTE. CNCD MERITĂ ȘI TREBUIE SANCȚIONAT DE ROMÂNI

SLATINA, NU SOLOTVINO!

Orașul Slatina din raionul Teceu, regiunea Transcarpatică (Ucraina) este omonim cu municipiul Slatina din județul Olt, comuna și satul Slatina din județul Suceava și comuna și satul Slatina-Timiș din județul Caraș-Severin. Locuitorii celor trei Slatine se numesc, identic și invariabil, slătineni. Indicatorul rutier trilingv (ucraineană, română, maghiară) instalat la intrarea în orașul Slatina. Slatina din … Continuă lectura SLATINA, NU SOLOTVINO!

PARALELE LEXICALE LITUANIANO-ROMÂNE (LEKSINIAI PARALELIŲ TARP RUMUNŲ IR LIETUVIŲ)

Este unanim recunoscut că limbile baltice, printre care și lituaniana, sunt destul de conservatoare și păstrează multe cuvinte (rădăcini), formanți (morfeme) și caracteristici arhaice ale limbii proto-indoeuropene, din vechiul grup dialectal primar Satem, din care au făcut parte și vechii locuitori ai spațiului nostru etnogenetic. Dacă lexicografii și etimologii români au recurs, încă din secolul XIX, la compararea … Continuă lectura PARALELE LEXICALE LITUANIANO-ROMÂNE (LEKSINIAI PARALELIŲ TARP RUMUNŲ IR LIETUVIŲ)

CAHUL. PUȚINĂ ETIMOLOGIE

Cahulă, adică luntre monoxilă, descoperită în Dobrogea Orașul Cahul a avut și alte denumiri: Șcheia, Frumoasa. Denumirea este identică cu cea a lacului Cahul din sudul Basarabiei și a afluentului său, râulețul Cahul, de la care lacul a împrumutat numele. Un afluent al lacului Cahul se numește Cahuleț, formă incontestabil românească (cf. Pruteț). Râulețul Cahul își are izvoarele în preajma orașului Cahul, pe teritoriul comunei Crihana Nouă … Continuă lectura CAHUL. PUȚINĂ ETIMOLOGIE

MIC GLOSAR DE CRIHĂNISME

Crihănismele (cuvânt artificial) sunt cuvintele și expresiile regionale și locale românești specifice comunei Crihana Veche (județul Cahul, Basarabia). Unele dintre ele pot fi întâlnite și în localități învecinate, fie din stânga, fie din dreapta Prutului. Unele cunoscute doar de bătrânii satului, altele cunoscute de toată lumea, de la mic la mare. Unele atestate de dicționarele … Continuă lectura MIC GLOSAR DE CRIHĂNISME

RAMURA CARPATINĂ A PROTOLIMBII BOREALE: INDOEUROPEANA TIMPURIE

Carpaţii – nucleul din care s-au revărsat toţi indoeuropenii Redescopăr în biblioteca mea o carte mai veche, apărută în 1986, sub egida Institutului de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a URSS (secţiunea din Leningrad), la editura „Nauka”, semnată de marele indoeuropenist rus Nikolai Dmitrievici Andreev şi intitulată Protolimba indoeuropeană timpurie (Ranne-indoevropeiski praiazâk). Volumul cuprinde un repertoriu complet … Continuă lectura RAMURA CARPATINĂ A PROTOLIMBII BOREALE: INDOEUROPEANA TIMPURIE