MIC GLOSAR DE CRIHĂNISME

Crihănismele (cuvânt artificial) sunt cuvintele și expresiile regionale și locale românești specifice comunei Crihana Veche (județul Cahul, Basarabia). Unele dintre ele pot fi întâlnite și în localități învecinate, fie din stânga, fie din dreapta Prutului. Unele cunoscute doar de bătrânii satului, altele cunoscute de toată lumea, de la mic la mare. Unele atestate de dicționarele … Continuă lectura MIC GLOSAR DE CRIHĂNISME

CRIHANA ÎNTR-UN DOCUMENT DIN 1752

Profesorul Gheorghe Ghibănescu, membru corespondent al Academiei Române, publică la Iași, în anul 1914, în Tipografia ”Dacia”, volumul IX ”Documente Basarabene” din seria ”Surete și izvoade (documente slavo-române)”. În unul dintre aceste documente este pomenită și Crihana. Este vorba despre un document redactat în Iași, în data de 12 august 1752 (7260), semnat de către … Continuă lectura CRIHANA ÎNTR-UN DOCUMENT DIN 1752

OMAGIU FILATELIC ADUS PROFESORULUI DUMITRU MĂRTINAȘ

Poșta Moldovei a emis, prin Biroul său Marca Personalizată, la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc”, în tiraj limitat, 13 efecte poștale personalizate, dintre care 12 mărci și 1 plic, dedicate profesorului Dumitru Mărtinaș. Timbrele reprezintă raritate filatelică din ziua emisiei, tirajul fiecărei piese fiind de 51 de exemplare. Cele 12 mărci poștale personalizate, dantelate și adezive, … Continuă lectura OMAGIU FILATELIC ADUS PROFESORULUI DUMITRU MĂRTINAȘ

CRIPTOROMÂNII

Degeaba veți căuta termenul din titlu în dicționarele limbii române. Nu există deocamdată un cuvânt care să-i desemneze pe românii deznaționalizați complet sau în mare parte. Cu toate că, existând realitatea, ar trebui să existe și un cuvânt care să o desemneze. În limba română, dar și în alte limbi, există alți termeni din aceeași … Continuă lectura CRIPTOROMÂNII

TORLACII, ZIȘI ȘOPI, ÎNTRE DACOROMÂNI ȘI MACEDOROMÂNI

Torlacii, ziși și Șopi, din Serbia, Bulgaria, Macedonia și Kosovo, sunt un grup etnic misterios, de limbă slavă (nici bulgară, nici sârbă), având un șir de elemente etnografice comune cu dacoromânii, aromânii și meglenoromânii, făcând geografic legătura între blocurile dacoromân și aromân-meglenoromân, dar și cu cel albanez, păstrând un important lexic rezidual românesc și considerați a … Continuă lectura TORLACII, ZIȘI ȘOPI, ÎNTRE DACOROMÂNI ȘI MACEDOROMÂNI

RAMURA CARPATINĂ A PROTOLIMBII BOREALE: INDOEUROPEANA TIMPURIE

Carpaţii – nucleul din care s-au revărsat toţi indoeuropenii Redescopăr în biblioteca mea o carte mai veche, apărută în 1986, sub egida Institutului de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a URSS (secţiunea din Leningrad), la editura „Nauka”, semnată de marele indoeuropenist rus Nikolai Dmitrievici Andreev şi intitulată Protolimba indoeuropeană timpurie (Ranne-indoevropeiski praiazâk). Volumul cuprinde un repertoriu complet … Continuă lectura RAMURA CARPATINĂ A PROTOLIMBII BOREALE: INDOEUROPEANA TIMPURIE

GHIVECIUL ETNOGENETIC UNGURESC

Potrivit mai multor surse străine, inclusiv ungurești, triburile nemaghiare din care s-a constituit plămada etnică ungară și masa demografică pentru maghiarizare au fost destul de multe și diverse. Să le vedem pe rând. 1. Barsilii/Bersilii (Varsány în maghiară), trib asiatic de origine turcică, înrudit cu kazarii și bulgarii. Numele tribal reprezintă un eponim format după numele strămoșului … Continuă lectura GHIVECIUL ETNOGENETIC UNGURESC

BOSCOR/BOZGOR, UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA

Arhaismul Boscor/bozgor înseamnă bașkir/bașkor(t). Componenta bașkiră în etnogeneza maghiară este substanțială. Patru sunt numele de autoidentificare etnică a triburilor din vechea confederație tribală maghiară sau a triburilor auxiliare ale maghiarilor care s-au transmis și s-au păstrat până astăzi în limba română: Maghiari (după numele tribal Megyer), Unguri (după numele tribal turcic Onogur), Săcui, cu forma literaturizată Secui (după numele tribal turcic, de tip kâpceak, Sakhai) și Boscor/bozgor (după numele generic tribal Bașqort). … Continuă lectura BOSCOR/BOZGOR, UN VECHI NUME ETNIC ADUS DE PE VOLGA