CÂTEVA CUVINTE DESPRE CUM LE-AU DĂRUIT ROMÂNII TIPARUL GEORGIENILOR

Regele Vahtang al VI-lea Bagrationi al Georgiei (Kartaliniei) zis și Legiuitorul.

În anul 1704 călugărul Domentie Bagrationi, fratele regelui Vahtang al VI-lea al Kartaliniei, călătorește în Muntenia și Moldova, însoțindu-l pe Patriarhul Dositei al II-lea al Ierusalimului, ocazie cu care îl întâlnește pe Sfântul Antim Ivireanul, atunci egumen al mănăstirii Snagov, unde conducea și o tipografie, discutând cu acesta despre posibilitatea înființării unei tipografii la Tbilisi, capitala Georgiei. În 1705 călugărul Domentie Bagrationi este ales Patriarh Catolicos al Georgiei cu numele de Domentie al IV-lea. În același an Sfântul Antim Ivireanul este ales Episcop al Râmnicului.

Regele Vahtang al VI-lea are în anii 1705 și 1706 un schimb de scrisori cu Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu al Munteniei privind posibilitatea înființării la Tbilisi, cu sprijin românesc, a unei tipografii, știindu-se că românii aveau la acea vreme o tradiție aproape biseculară a tiparului (prima tipografie românească apare în 1508, la doar șase decenii de la inventarea tiparului de către Johannes Gutenberg).

În anul 1707 tipograful Mihail Ștefan (მიხაილ სტეფანეს, numit de georgieni uneori Stepaneșvili sau Iștfanovici = იშტვანოვიჩმა), cel mai bun dintre învățăceii Sfântului Antim Ivireanul, pleacă din Muntenia spre Tbilisi, din porunca Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, care i-a pus la dispoziție toate cele necesare înființării tipografiei de la Tbilisi (o tiparniță, toate instrumentele de lucru și o mare cantitate de hârtie). Meșterul tipograf Mihail Ştefan, născut în Transilvania, era fiul renumitului tipograf Ştefan, care a tipărit la Alba Iulia în anul 1648 „Noul Testament de la Bălgrad”.  Întrucât unii cercetători îl consideră pe Mihail Ștefan ca fiind ungur (confuzie din cauza calificativului de ungrovlah = უნგროვლახელმა), trebuie să precizăm că el era român de neam, ortodox de confesiune, și avea rangul bisericesc de ipodiacon.

Mihail Ștefan a fost însoțit în Georgia de o echipă întreagă de tipografi români. Deocamdată numele tipografilor români care l-au însoțit în Georgia pe Mihail Ștefan nu ne sunt cunoscute.

Mihail Ștefan înființează la Tbilisi, pe malul stâng al râului Kura, prima tipografie din Georgia și în 1709 tipărește Evanghelia în limba georgiană. În 1709 două exemplare ale primei Evanghelii tipărite în georgiană au fost trimise în Muntenia, unul Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, altul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, cu dedicații din partea Regelui Vahtang al VI-lea care invocă și exprimă recunoștința poporului georgian. În 1709 românii tipăresc în tipografia din Tbilisi și Apostolul, tot în 1709 – Psaltirea, iar în 1710 – Slujebnicul în georgiană. Cunoaștem că, în primii trei ani de activitate, în tipografia din Tbilisi au fost tipărite 14 cărți, dintre care 11 cu caracter bisericesc și 2 manuale. Toate sunt opera meșterilor români conduși de tipograful ipodiacon Mihail Ștefan și a învățăceilor săi georgieni.

Evanghelia în limba georgiană, prima carte tipărită în Tbilisi, capitala Georgiei, în anul 1709, de către tipografi români sub conducerea lui Mihail Ștefan, zis Stepaneșvili.

Mihail Ștefan și ceilalți tipografi români lucrează la Tbilisi timp de 5 ani, scoțând de sub tipar un șir întreg de cărți bisericești, dar și laice în limba georgiană, inclusiv ”Voinicul în piele de tigru” de Șota Rustaveli, ca în 1712 să plece din Georgia mai întâi la Moscova, ca sol al regelui Vahgang al VI-lea și al Patriarhului Hrisant Notara al Constantinopolului, iar apoi în Olanda, pentru achiziționarea unei noi tiparnițe necesare tipografiei din Tbilisi. Către sfârșitul anului 1712 Mihail Ștefan a revenit în Georgia, unde tipărește ”în tipar grecesc din Olanda”, în limba georgiană, Laudele Maicii Domnului și alte cărți. În cei 5 ani de aflare în Georgia, Mihail Ștefan și ceilalți tipografi români au format prima echipă de tipografi georgieni. Tipografia înființată în 1709 a funcționat până în 1722.

Foaie de titlu a uneia dintre cărțile în limba georgiană tipărite de către tipograful ipodiacon român Mihail Ștefan la Tbilisi. Exemplar păstrat în fondurile Bibliotecii Academiei Române.

Cu binecuvântarea Patriarhului Catolicos Domentie al IV-lea Bagrationi al Georgiei, tipografii români au tipărit în 1710 Liturghierul / ”Culegerea liturghiilor Sfinților Ioan Gură-de-Aur, Vasile cel Mare și Grigore Dialogul” în același volum cu ”Rânduiala pentru hirotonia preoților și episcopilor”.

Câteva însemnări tipărite în introducerea la acest volum:

1. Cuvintele regelui Georgiei: ”Întru slava Sfintei Treimi, eu, urmaș al lui David după neam și obârșie, nepot al renumitului rege Vahtang, nepot al slăvitului rege Arcil și al prearenumitului rege Gheorghe al Georgiei și fiu al preacinstitului Levan, stăpânitorul Kartaliniei, regele Vahtang am chemat din Valahia un tipograf și am înființat o tipografie întru mântuirea sufletelor sus-numiților regi, al tatălui meu și al mamei mele, fiica lui Gurieli Tuta, și întru veselirea sufletului meu și al soției mele, fiica stăpânitorului Cercheziei Rusudani, și spre povățuirea fiilor și fiicelor mele”.

2. Cuvintele tipografului român Mihail Ștefan: ”Întrucât duhovniceștii părinți georgieni aveau puține cărți bisericești și cei cărora acestea le lipseau nu-și puteau îndeplini cum se cuvine îndatoririle, domnitorul și stăpânitorul Georgiei, principele Vahtang, simțind și înțelegând cât de trebuincioasă le este preoților această carte a Jertfelnicului, s-a îngrijit, ca între altele și de alte cărți tipărite de către noi în limba voastră georgiană, ca să purcedem la tipărirea acestei cărți, ca astfel să punem lumina în sfeșnic. De aceea vă rog pe voi toți, sfințiți arhierei și smeriți preoți, ca cine dintre voi va dori să ia în mâinile sale această carte, acela, în timpul săvârșirii cu ajutorul acestei cărți a slujbei și a nesângeroasei jertfe, să pomenească și să se roage de sănătatea celui care s-a ostenit cu ea, a făcut lucrarea aceasta și a tipărit cartea. Al vostru fiu tipograful ungrovlah Mihail fiul lui Ștefan (Stepaneșvili)”.

3. Mențiune generală: ”Tipăritu-s-a în cetatea Tiflisului de mâna tipografului ungrovlah Mihail fiul lui Ștefan (Stepaneșvili) în anul 1710 de la Nașterea lui Hristos”.

După care urmează o poezie din șase versuri, în limba română, cu alfabet georgian.

Monumentul dedicat primei tipografii din Georgia, înființată cu sprijin românesc. Tbilisi, Piața Iraclie al II-lea.
Evanghelia georgiană tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1709.
Evanghelia georgiană tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1709.
Evanghelia georgiană tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1709.
Evanghelia georgiană tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1709.
Evanghelia georgiană tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1709.
Liturghier în limba georgiană tipărit de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1710.
Liturghier în limba georgiană tipărit de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1710.
Liturghier în limba georgiană tipărit de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1710.
Liturghier în limba georgiană tipărit de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1710.
Liturghier în limba georgiană tipărit de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1710.
Liturghier în limba georgiană tipărit de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în 1710.
Altă carte tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în anul 1710.
Altă carte tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în anul 1710.
Altă carte tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în anul 1710.
Altă carte tipărită de românul Mihail Ștefan la Tbilisi în anul 1710.

Un gând despre „CÂTEVA CUVINTE DESPRE CUM LE-AU DĂRUIT ROMÂNII TIPARUL GEORGIENILOR

  1. Cinstite om, mă arde tare să găsesc pagina cu înscrisul românesc al lui Mihail Ştefan în scriere georgiană. Oare o ai? Mi-ar fi de mare folos ca să înţeleg sunetele pe care le avea limba la acea vreme, un lucru ce lingviştii nu au desluşit încă pe de-a întregul. Toate cele bune!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s